joi, 23 iulie 2009

Copii Vs Parinti

Zilele trecute ma gandeam... Cand eram mica ma simteam aproape tot timpul nedreptatita.
De ce parintii nostri (ai mei in special) nu ma trateaza cu respect? De ce imi cer mie sa imi respect promisiunile, sa fiu cuminte, dar ei incalca exact aceleasi reguli?
Ei sunt mai tari si mai mari? Am crezut ca se va schimba ceva cand voi deveni mama, dar nu, in continuare nu mi se pare cinstit sa cer de la copii mei mai mult decat pot eu oferi.
Incerc, si sunt momente in care ma lupt pur si simplu cu mine sa nu fac aceeasi greseala. Sunt convinsa ca exista situatii in care uit, dar incerc sa fie cat mai rare.

De cand ma stiu am considerat ca si eu ca si copil sunt un OM, PERSOANA, egala cu ceilalti. Ce daca eu sunt mai mica? Nu mi se pare normal, echitabil, ca atunci cand un copil greseste sa ii tragi o palma, pentru ca nici eu nu as vrea sa primesc cate o palma la fiecare greseala facuta. Daca sparg o farfurie ar trebui sa vina cineva sa-mi dea o palma? DE CE? A fost o greseala, imi pare rau! Oare copilul nu simte la fel? De ce credem ca nu, de ce nu ii consideram egalii nostri?

Pentru ei e chiar mai rau, poate si ei se enerveaza cand nu le reuseste ceva pentru ca nu au acelasi control motric (si nu numai) ca si noi. Poate ca el e mai suparat ca mine! Nu ar trebui sa acordam "prezumtia de nevinovatie"? Noi vrem sa fim tratati asa, dar pe copii nostri nu ii tratam la fel. De ce?

Niciun comentariu: